Impactul direct al schimbărilor climatice asupra producției animaliere: stresul termic, consumul de hrană, producția, reproducerea, sănătatea și mortalitatea

Produsele și serviciile legate de creșterea animalelor sunt esențiale pentru oameni. Aproximativ un sfert din terenul din lume care nu este acoperit de gheață este ocupat de animale, iar o treime din terenul arabil este folosit pentru a cultiva plante pentru hrana animalelor [1]. O treime din populația lumii se bazează pe creșterea animalelor ca sursă de venit, contribuind cu aproximativ 40 % din PNB-ul agricol mondial [2]. La nivel mondial, produsele de origine animală reprezintă o treime din proteine, o cincime din calorii și o parte semnificativă din resursele de B12, fier și calciu pe care le consumă oamenii. Cererea de produse de origine animală crește odată cu creșterea populației globale. Dar, pe măsură ce clima se schimbă la nivel global, creșterea animalelor resimte din ce în ce mai mult efectele acestor schimbări. Aceste implicații includ creșterea temperaturilor, modele de precipitații mai variate, creșterea numărului de evenimente extreme și creșterea nivelului de dioxid de carbon [3].

Kummu și colaboratorii [4] preconizează că o treime din producția mondială agricolă și peste 30% din producția animală ar putea fi deplasate în afara condițiilor climatice stabile până în 2081-2100, dacă încălzirea nu se limitează la 1,5-2°C. În principiu, există efecte directe și indirecte ale schimbărilor climatice [5]. Schimbările climatice și efectele CO₂ asupra metabolismului animalelor de fermă, a funcției imunitare și a reglării temperaturii sunt denumite impacturi directe. Efectele indirecte rezultă din impactul climatic asupra hranei pentru animale, a accesibilității apei și a comunităților de dăunători/patogeni.

Stresul termic

Performanța de producție a animalelor depinde în mare măsură de condițiile de mediu în care sunt crescute. Raportul optim între temperatură, umiditate și fluxul de aer este numit zona de confort termic și este specific fiecărei specii. În această zonă, animalul poate atinge performanțe optime de producție cu un consum minim de energie [5]. Când temperatura depășește acest interval, apare stresul termic, iar organismul animalului cheltuie energie suplimentară pentru a-și regla temperatura corpului, ceea ce afectează negativ productivitatea. Dacă animalul oferă un răspuns fenotipic adecvat la efectul stresorului termic, spunem că s-a adaptat, adică s-a aclimatizat [3]. Stresul termic cauzat de temperaturi ridicate este o problemă mai mare și are un efect mai mare decât stresul cauzat de temperaturi scăzute. În contextul schimbărilor climatice, creșterea globală a temperaturii înseamnă că se acordă o importanță mai mare stresului termic cauzat de efectele temperaturilor ridicate. Prin urmare, stresul termic este considerat în general subiectul dominant în ceea ce privește stresul termic.

Când animalele nu pot pierde suficientă căldură pentru a-și menține constantă temperatura corpului, apare stresul termic [7]. După "supraîncălzire", apare o respirație accelerată și tahicardie, împreună cu o creștere a temperaturii corpului. Ca rezultat, pot apărea modificări ale funcționării sistemului imunitar, o scădere a consumului de hrană, a producției de lapte și a eficacității reproductive, putând duce la moarte. Un rezumat al diferitelor modificări fiziologice și biochimice asociate cu stresul termic care apar la diferite niveluri sistemice în corpul vacilor de lapte este prezentat în Figura 2.

Când se iau în considerare problemele legate de schimbările climatice, este important să se sublinieze adaptabilitatea animalelor. Mecanismele de compensare și adaptare care sunt activate în timpul stresului termic joacă un rol important. Deși inițierea lor poate duce la o scădere a productivității animalelor, obiectivul principal pentru supraviețuire este reprezentat de atingerea homeotermiei și a homeostaziei. În timpul stresului termic, sistemul umoral joacă un rol crucial în reglarea homeostaziei prin axa hipotalamo-hipofizo-suprarenaliană. Principalul rezultat al acestei interacțiuni este reducerea nivelului de hormon de creștere și tiroxină, ceea ce reduce activitatea metabolismului bazal. Există modalități la nivel celular de a rezista efectelor schimbărilor climatice, de exemplu genele. Pe baza așa-numitelor proteine de șoc termic, care joacă un rol crucial în adaptarea la stresul termic, au fost identificate și gene corespondente responsabile de aclimatizare la nivel celular. În genomul animalelor care trăiesc în climat cald, astfel de gene sunt mai frecvente, ceea ce în viitor poate fi baza unor metode biotehnologice avansate pentru a modifica genotipul în vederea adaptării la schimbările climatice [8].

Consumul de furaje

Unul dintre răspunsurile la un mediu cald este scăderea aportului alimentar. Creșterea stresului termic la rumegătoare a fost legată de reducerea foamei, a vitezei intestinale și a rumegării [9]. Pe măsură ce temperatura ambientală crește peste 25-26°C, și mai ales peste 30°C, consumul de hrană scade la vacile de lapte [10].

În comparație cu alte rumegătoare, caprele sunt mai puțin vulnerabile la stresul termic. Cu toate acestea, atunci când temperatura exterioară depășește cu mai mult de 10°C zona lor de confort termic, consumul voluntar de hrană scade [11]. Atunci când temperatura crește de la 20 la 35 °C, porcii supuși stresului termic au temperaturi corporale mai ridicate, iar consumul de hrană scade cu aproximativ 11% [12]. Astfel de efecte persistă chiar și după încetarea expunerii animalelor la stresul termic. Prin urmare, s-a propus ca hrănirea dimineața devreme să contribuie la prevenirea reducerii consumului de hrană [13].

S-a constatat, de asemenea, că păsările de curte au un consum redus de hrană la temperaturi ridicate. O creștere a temperaturii de aproximativ 10°C la păsările de curte de la ecloziune până la vârsta de 6 săptămâni a dus la o reducere a consumului de hrană de aproape 10% [14]. În consecință, acest lucru s-a reflectat în reducerea eficienței conversiei furajelor și a câștigului zilnic [15]. Relațiile date sunt prezentate în figura 3.

Producție

În general, la toate speciile de animale, reducerea consumului de hrană din cauza stresului termic duce la reducerea producției de lapte, carne și ouă, ceea ce, duce la pierderi financiare. Vacile de lapte supuse stresului termic reduc cantitatea de materie uscată ingerată, ceea ce explică aproximativ 35% din reducerea producției de lapte [16]. În plus, rasele mai productive prezintă o sensibilitate mai mare la stresul termic decât rasele cu o producție mai mică, deoarece acestea emit mai multă căldură metabolică datorită dimensiunii lor mai mari. În consecință, odată cu creșterea producției de căldură metabolică cauzată de stresul termic, se înregistrează o scădere a producției de lapte. Stresul termic moderat în timpul lactației provoacă reduceri ale consumului de hrană, modificări metabolice și compromiterea formării glandelor mamare la vacile de lapte, ceea ce duce la o producție de lapte cu 25-40% mai mică [17].

Pe lângă căldură, producția și compoziția laptelui este afectată și de umiditatea mediului, adică de interacțiunea acestor factori exprimată prin indicele căldură-umiditate (THI). S-a constatat că vacile care alăptează încep să sufere de stres termic atunci când valorile acestui indice sunt mai mari de 72, iar conținutul de proteine și grăsime din lapte scade odată cu creșterea acestuia. Conținutul de lactoză și proteine poate fi cu aproximativ 49% mai mic ca urmare a stresului termic [18]. Modificări similare în compoziția laptelui au fost constatate și la rasele de lapte de capră și bivoliță, dar într-un număr redus de studii. Astfel, la capre, sub influența temperaturii ridicate, s-a observat o scădere de 12%, 3-10% și 4% a creșterii, producției de lapte și, respectiv carne [11, 19, 20].

Probabil din cauza modificării sintezei hormonale placentare și a scăderii aportului de materie uscată [22], stresul termic din ultimele 50 de zile de gestație la vacile de lapte afectează dezvoltarea fătului și scade colostrul și producția de lapte [21].

Studiile au arătat că stresul termic afectează negativ producția de carne [23]. La rumegătoarele aflate sub influența stresului termic, se înregistrează o încetinire a dezvoltării, scăderii greutății carcasei și a grosimii țesutului adipos, urmată de o calitate mai scăzută a cărnii [24]. Există indicii că stresul termic, prin scăderea consumului de hrană și disponibilitatea redusă a glicogenului în mușchi, se poate reflecta în apariția cărnii de culoare închisă [25]. Cu toate acestea, studiile au arătat că rumegătoarele mici (capre și oi), comparativ cu cele mari, prezintă o adaptare mai mare la un mediu cald și umed [26]. Bovinele crescute în ferme de furajare reprezintă o categorie semnificativ mai vulnerabilă, deoarece captivitatea le limitează capacitatea de răcire adecvată (umbră, apă, vânt), precum și datorită expunerii la suprafețe radiante rugoase și hrănirii cu nutrienți cu conținut energetic ridicat [3].

La fel ca la rumegătoare, porcii înregistrează o reducere a creșterii, a greutății carcasei, a conținutului de grăsime intramusculară și a calității cărnii atunci când sunt expuși la temperaturi ridicate. S-a constatat că câștigul zilnic la porci poate scădea cu 10% sub influența temperaturilor ridicate [27]. Răspunsul fiziologic și consecințele stresului termic la porci sunt prezentate schematic în Figura 4. În mod tradițional, se credea că aceste modificări se datorează reducerii aportului de hrană, dar studii recente au arătat că stresul termic în sine reduce, de asemenea, rata metabolică și modifică metabolismul post-absorbție, fără a ține cont de reducerea aportului alimentar [28].

Păsările de curte care se confruntă cu stresul termic consumă mai multă energie pentru a menține homeostazia termică, în detrimentul creșterii. La puii de carne supuși stresului termic, s-a constatat o scădere a creșterii, a ratei de conversie a hranei, a masei musculare din piept și a conținutului de proteine din carne [14, 15]. Trăsăturile care au demonstrat cel mai înalt nivel de vulnerabilitate la stresul termic la găinile ouătoare au fost rezistența cojii de ou, consumul zilnic de hrană, masa ouălor și producția de ouă [15, 29].

Reproducerea

Ambele sexe sunt influențate de stresul termic în ceea ce privește reproducerea. Stresul termic scurtează ciclul de estru și scade fertilitatea la femele, crescând în același timp apariția anestrului și a mortalității prenatale. Masculii care suferă de stres termic au o calitate mai slabă a spermei, testicule mai mici și un material seminal mai puțin fecund în general. Ambele sexe au prezentat schimbări sezoniere semnificative în ceea ce privește eficiența reproductivă [30, 31].

Deși reproducerea păsărilor de curte este, de asemenea, afectată de stresul termic, se pare că există unele diferențe în comparație cu performanța constatată la mamifere. Puii de carne masculi sunt mai sensibili la infertilitatea indusă de căldură decât femelele [30]. La găinile ouătoare, stresul de mediu poate întârzia procesul de ovulație, poate reduce calitatea gălbenușului și poate afecta producția de ouă [31].

Performanța reproductivă redusă a raselor de lapte și de carne în timpul verii poate fi deosebit de costisitoare pentru producător. Vacile de lapte în gestație și cele care alăptează sunt în special predispuse la creșterea căldurii metabolice din cauza dietelor cu conținut energetic ridicat, a consumului ridicat de hrană și a activității metabolice necesare pentru digestie și producția de lapte (Figura 5). Acești factori pot reduce rata de concepție cu 10-20%, dar pot provoca și pierderi în timpul sarcinii [32]. Corelația dintre THI și rata pierderilor de gestație este prezentată în Figura 6 [33].

Expunerea pe termen scurt și pe termen lung la stresul termic afectează în mod semnificativ fertilitatea ovinelor și reduce producția de material seminal și calitatea berbecului, ceea ce duce la mai puțini miei per oaie (figura 7). De asemenea, o scădere a greutății corporale a mieilor la naștere și o dezvoltare mai slabă a glandelor mamare ale oilor ca urmare a stresului termic din timpul sarcinii pot limita supraviețuirea și reduce greutatea mieilor la înțărcare [34].

Sănătate

Schimbările climatice, în special încălzirea globală, afectează sănătatea animalelor în mod direct și indirect [3]. În această secțiune, vor fi abordate bolile cauzate de acțiunea ambelor influențe, deoarece acestea au cu siguranță legătură cu sănătatea animalelor. Printre efectele directe se numără bolile transmise prin vectori, precum și cele cauzate de apă (de exemplu, inundații), sol, temperatură și umiditate, sau transmise de rozătoare. Schimbările climatice pot duce la conversia utilizării terenurilor și la perturbarea diversității biologice, ceea ce duce la diverse schimbări adaptative la animale. În plus, efectele indirecte ale schimbărilor climatice asupra sănătății animalelor sunt considerate a fi cele care duc la modificarea comunităților microbiene, la modificări ale răspunsului imunitar și general al gazdei la agenții patogeni, la înfometare și la intoxicații alimentare.

Intensitatea impactului schimbărilor climatice asupra sănătății animalelor depinde de mai mulți factori, cum ar fi genotipul, rezistența specifică și nespecifică la boli a animalelor, zonele de creștere, precum și de caracteristicile agenților patogeni [3]. Sistemul imunitar joacă un rol esențial în asigurarea unei sănătăți adecvate, dar stresul termic poate perturba semnificativ funcția sa de apărare [35]. Temperaturile ridicate și schimbările în regimul precipitațiilor favorizează dezvoltarea și răspândirea agenților patogeni și, în consecință, pot modifica distribuția acestora și pot duce la apariția unor noi boli [36]. Ca urmare a efectului imunosupresor al stresului termic, efectivele de animale devin mai sensibile la boli, ceea ce duce la o creștere a ratelor de morbiditate și mortalitate în efectivele de animale [3].

Stresul termic poate afecta sănătatea animalelor și în alte moduri. Astfel, sub influența a câteva ore de stres termic, porcii pot dezvolta simptome de tulburări gastro-intestinale [37]. Expunerea la temperaturi ambientale ridicate la puii de carne și găinile ouătoare duce la modificări nefavorabile ale microbiomului intestinal [38].

Este important de remarcat faptul că, în special în țările în curs de dezvoltare, impactul schimbărilor climatice asupra apariției bolilor la animale este mai dificil de evaluat în comparație cu alte impacturi [3].

Mortalitatea

Mortalitatea crescută a animalelor de fermă ca urmare a stresului termic poate avea un efect economic negativ semnificativ. Tensiunea termică excesivă crește rata mortalității, conform studiilor efectuate la porci și vaci de lapte [39]. S-a constatat, de asemenea, că vremea caldă și umedă reprezintă o amenințare mai mare pentru viața vacilor și a porcilor decât vremea uscată și caldă, iar temperaturile de peste 37,7°C cu niveluri de umiditate de peste 50% sunt periculoase [40].

În comparație cu mamiferele, păsările de curte au o temperatură corporală mai ridicată și mai fluctuantă și sunt, de asemenea, mai sensibile la stresul termic. O temperatură ambientală de până la 27°C sau o temperatură corporală de până la 41°C poate fi considerată adecvată pentru creșterea puilor. Cu toate acestea, rezultatele letale pentru găini apar atunci când temperatura corpului crește cu 4°C [41].

Bibliografie

1. Food and Agriculture Organization of the United Nations (FAO). Livestock and Landscapes: Sustainability Pathways. Food and Agriculture Organizations of the United Nations. Available online: https:/ /www.fao.org/3/ar59le/ ar59le.pdf (accesat pe 16 Аugust 2022).

2. Rojas-Downing, M. M., Nejadhashemi, A. P., Harrigan, T., & Woznicki, S. A. (2017). Climate change and livestock: Impacts, adaptation, and mitigation. Clim. Risk Manag. 16, 145-163.

3. Cheng, M., McCarl, B., & Fei, C. (2022). Climate Change and Livestock Production: A Literature Review. Atmosphere 13, 140. https://doi.org/10.3390/atmos13010140

4. Kummu, M., Heino, M., Taka, M., Varis, O., & Viviroli, D. (2021). Climate change risks pushing one-third of global food production outside the safe climatic space, One Earth 4, 5, 720-729. https://doi.org/10.1016/j.oneear.2021.04.017.

5. Collier, R. J., Baumgard, L. H., Zimbelman, R. B., & Xiao, Y. (2019). Heat stress: Physiology of acclimation and adaptation. Anini. Front. 9, 12-19.

6. Maibam, U., Hooda, O. K., Sharma, P. S., Upadhyay, R. C., & Mohanty, A. K. (2018). Differential level of oxidative stress markers in skin tissue of zebu and crossbreed cattle during thermal stress. Livest. Sci. 207, 45-50.

7. Sammad, A., Wang, Y. J., Umer, S., Lirong, H., Khan, I., Khan, A., Ahmad, B., & Wang, Y. (2020). Nutritional Physiology and Biochemistry of Dairy Cattle under the Influence of Heat Stress: Consequences and Opportunities. Animals 10, 793.

8. Collier, R. J., Gebremedhin, K., Macko, A. R & Roy, K. S. (2012). Genes involved in the thermal tolerance of livestock. In: Environmental stress and amelioration in livestock production. Sejian, V., Naqvi, S. M. K., Ezeji, T., Lakritz, J. and Lal, R. (Eds), Springer-Verlag GMbH Publisher, Germany, 379-410.

9. Yadav, B., Singh, G., Verma, A. K., Dutta, N., & Sejian, V. (2013). Impact of heat stress on rumen functions. Vet. World 6, 992-996.

10. Kadzere, C. T., Murphy, M. R., Silanikove, N., & Maltz, E. (2022). Heat stress in lactating dairy cows: A review. Livest. Prod. Sci. 77, 59-91.

11. Salama, A. A. K., Caja, G., Hamzaoui, S., Badaoui, B., Castro-Costa, A., Façanha, D. A. E., Guilhermino, M. M., & Bozzi, R. (2014). Different levels of response to heat stress in dairy goats. Small Rumin. Res. 121, 73–79.

12. Lopez, J., Jesse, G. W., Becker, B. A., & Ellersieck, M. R. (1991). Effects of temperature on the performance of finishing swine: I. Effects of a hot, diurnal temperature on average daily gain, feed intake, and feed efficiency. J. Anim. Sci. 69, 1843-1849.

13. Cervantes, M., Antoine, D., Valle, J. A., Vasquez, N., Camacho, R. L., Bernal, H., & Morales, A. (2018). Effect of feed intake level on the body temperature of pigs exposed to heat stress conditions. J. Therm. Biol. 76, 1-7.

14. Shakeri, M., Cottrell, J. J., Wilkinson, S., Ringuet, M., Furness, J. B., & Dunshea, F. R. (2018). Betaine and Antioxidants Improve Growth Performance, Breast Muscle Development and Ameliorate Thermoregulatory Responses to Cyclic Heat Exposure in Broiler Chickens. Animals 8, 162.

15. Shehata, A. M., Saadeldin, I. M., Tukur, H. A., & Habashy, W. S. (2020). Modulation of Heat-Shock Proteins Mediates Chicken Cell Survival against Thermal Stress. Animals 10, 2407.

16. Rhoads, M., Rhoads, R., VanBaale, M. J., Collier, R., Sanders, S. R., Weber, W. J., Crooker, B. A., & Baumgard, L. H. (2009). Effects of heat stress and plane of nutrition on lactating Holstein cows: I. Production, metabolism, and aspects of circulating somatotropin. J. Dain; Sci. 92, 1986-1997.

17. Tao, S., Dahl, G., Laporta, J., & Bernard, J. (2018). Effects of heat stress during late gestation on the dam and its calf. J Anim Sci. 96. https://doi.org/10.1093/jas/skz061.

18. Garner, J. B., Douglas, M., Williams, S. R. O., Wales, W. J., Marett, L. C., Di Giacomo, K., Leury, B. J., & Hayes, B. J. (2017). Responses of dairy cows to short-term heat stress in controlled-climate chambers. Anim. Prod. Sci. 57, 1233–1241.

19. Pragna, P., Sejian, V., Bagath, M., Krishnan, G., Archana, P. R., Soren, N. M., Beena, V., & Bhatta, R. (2018). Comparative assessment of growth performance of three different indigenous goat breeds exposed to summer heat stress. J. Anim. Physiol. Anim. Nutr. 102, 825–836.

20. Hashem, M. A., Hossain, M. M., Rana, M. S., Islam, M. S., & Saha, N. G. (2013). Effect of heat stress on blood parameter, carcass and meat quality of Black Bengal goat. Bangladesh J. Anim. Sci. 42, 57–61.

21. Dado-Senn, B., Skibiel, A. L., Fabris, T. F., Dahl, G. E., & Laporta, J. (2019). Dry period heat stress induces microstructural changes in the lactating mammary gland. PloSOne 14

22. Dahl, G. E., Tao, S., & Laporta, J. (2017). Triennial Lactation Symposium/Bolfa: Late gestation heat stress of dairy cattle programs dam and daughter milk production. J Anim Sci. 95

23. Gonzalez-Rivas, P. A., Chauhan, S. S., Ha, M., Fegan, N., Dunshea, F. R., & Warner, R. D. (2020). Effects of heat stress on animal physiology, metabolism, and meat quality: A review. Meat Sci. 162, 108025

24. Summer, A., Lora, I., Formaggioni, P., & Gottardo, F. (2019). Impact of heat stress on milk and meat production. Anim. Front. 9, 39-46

25. Lees, A. M., Sejian, V., Wallage, A. L., Steel, C. C., Mader, T. L., Lees, J. C., & Gaughan, J. B. (2019). The Impact of Heat Load on Cattle. Animals 9, 322.

26. Berihulay, H., Abied, A., He, X., Jiang, L., & Ma, Y. (2019). Adaptation Mechanisms of Small Ruminants to Envirornnental Heat Stress. Animals 9, 75.

27. da Fonseca de Oliveira, A. C., Vanelli, K., Sotomaior, C. S., Weber, S. H., & Costa, L. B. (2019). Impacts on performance of growing-finishing pigs under heat stress conditions: A meta-analysis. Vet. Res. Commun. 43, 37-43.

28. Ma, X., Wang, L., Shi, Z., Shi, Z., Chen W., Yang, X., Hu, Y., Zheng, C., & Jiang, Z. (2019). Mechanism of continuous high temperature affecting growth performance, meat quality, and muscle biochemical properties of finishing pigs. Genes. Nutr. 14, 23.

29. Oguntunji, A. O., & Alabi, O. M. (2010). Influence of high environmental temperature on egg production and shell quality: A review. World's Poult. Sci. J. 66, 739-750.

30. Nawab, A., Ibtisham, F., Li, G., Kieser, B., Wu, J., Liu, W., Zhao, Y., Nawab, Y., Li, K., Xiao, M., An, L. (2018). Heat stress in poultry production: Mitigation strategies to overcome the future challenges facing the global poultry industry. J. Therm. Biol. 78, 131-139.

31. Ayo, J. O., Obidi, J. A., & Rekwot, P. I. (2011). Effects of Heat Stress on the Well-Being, Fertility, and Hatchability of Chickens in the Northern Guinea Savannah Zone of Nigeria: A Review. ISRN Vet. Sci. 14, 838606.

32. Hansen, P. J. (1997). Effects of environment on bovine reproduction. (p403-415) In: Current Therapy in Large Animal Theriogenology. R. S. Youngquist (Ed). W. B. Saunders, Philadelphia.

33. García-Ispierto, I., López-Gatius, F., Santolaria, P., Yániz, J.L., Nogareda, C., López-Béjar, M., & De Rensis, F. (2006). Relationship between heat stress during the peri-implantation period and early fetal loss in dairy cattle. Theriogenology 65, 799-807.

34. van Wettere, W. H. E. J., Kind, K. L., Gatford, K. L., Swinbourne, A. M., Leu, S. T., Hayman, P. T., Kelly, J. M., Weaver, A. C., Kleemann, D.O., & Walker, S. K. (2021). Review of the impact of heat stress on reproductive performance of sheep. J Animal Sci Biotechnol 12, 26.

35. Bagath, M., Krishnan, G., Devara, C., Rashamol, V. P., Pragna, P., Lees, A. M., & Sejian, V. (2019). The impact of heat stress on the immune system in dairy cattle: A review. Res. Vet. Sci. 126, 94-102

36. Paull, S. H., Raffel, T. R., La Fonte, B. E., & Johnson, P. T. J. (2015). How temperature shifts affect parasite production: Testing the roles of thermal stress and acclimation. Funct. Ecol. 29, 941-950.

37. Pearce, S. C., Sanz-Fernandez, M. V., Hollis, J. H., Baumgard, L. H., & Gabler, N. K. (2014). Short-term exposure to heat stress attenuates appetite and intestinal integrity in growing pigs. J. Anim. Sci. 92, 5444-5454.

38. Zhu, L., Liao, R., Wu, N., Zhu, G., & Yang, C. (2019). Heat stress mediates changes in fecal microbiome and functional pathways of laying hens. Appl. Microbial. Biotechnol. 103, 461-472.

39. Vitali, A., Felici, A., Esposito, S., Bernabucci, U., Bertocchi, L., Maresca, C., Nardone, A., Lacetera, N. (2015). The effect of heat waves on dairy cow mortality. J. Dairy Sci. 98, 4572-4579.

40. Jeffrey, F., & Keown, R. J. G. (2022). How to Reduce Heat Stress in Dairy Cattle. University of Missouri Extension. Available online: https://extension.missouri.edu/publications/g3620 (accessed on 12 September 2022).

41. Saeed, M., Abbas, G., Alagawany, M., Kamboh, A. A., Abd El-Hack, M. E., Khafaga, A. F., & Chao, S. (2019). Heat stress management in poultry farms: A comprehensive overview. J. Therm. Biol. 84, 414-425.